joi, 31 iulie 2008

Iubesti persoana sau doar sentimentul...?

Ei bine, am observat ca in ultima vreme subiectul dragoste nu mai este de mult timp tabu , si asta pentru ca majoritatea persoanelor si-l exprima, uneori, chiar nestiind ce inseamna. De ce? Pentru ca este in aproape orice situatie un subiect de discutie interesant ,captivant.
In ziua de azi , aproape totul se leaga de mirobolantul sentiment al iubirii:muzica,pictura,reviste, carti, status-urile voastre de pe mess.Si ma intreb, voi chiar stiti ce implica acest sentiment?
Sa revin..vad status-uri gen:,,daca m-ar intreba cineva ce as alege intre viata si tine, as alege viata, iar tu ai pleca suparata nestiind ca viata mea esti tu :D ''sau ,,Te iubesc.. am scris pe zapada... dar razele soarelui vor sterge aceste cuvinte.. Te iubesc am scris pe plaja... dar un val obraznic... v-a lua cu el in adancuri aceste 2 cuv... ESTE SCRIS TE IUBESC IN INIMA MEA SI DE ACOLO NIMENI NICIODATA, NICIODATA NU V-A PUTEA SA LE STEARGA... pentru ca te iubesc.. si o sa te iubesc cat voi exista''.
Sincer, cand stiu ca aceste ,,cugetari'' sunt rodul site-urilor cu citate, maxime...se trezeste greata in mine si imi pare extrem de penibil posesorul unui astfel de status.
Poate este intradevar un sentiment placut, insa unii dintre voi il strica. Am observat deasemenea, ca , desi nu esti ,,in love'', tot , totul in jurul tau se leaga de iubire. Dragilor, chiar nu trebuie sa va purtati ca niste oi dupa turma, si daca ati fi inteligenti, ati intelege ca astfel de ,,manifestari'' doar de dragul modei sunt inutile.Eu, ca o persoana din exterior-not in love-,rationala, privesc lucrurile astfel.
Chiar in acest moment, in lista mea de mess, aproximativ 20 de persoane sunt indragostite ....sau doar cred asta.
Apropos, daca cineva indragostit citeste aceste randuri, va rog ,a nu-mi purta pica. Poate tu chiar crezi ca esti indragostit, insa acum doresc sa te intreb ceva: tu chiar iubesti persoana cu care esti impreuna, sau doar iubesti sentimentul de a fi indragostit?

Raluca Băceanu

miercuri, 30 iulie 2008

Dorinta pietrei

Da-mi Doamne o putere mare,
Nu vreau nici bani,nici de mancare,
Nici maretie nu doresc,
Ci doar un suflet omenesc.
Sa ma intrup din asta piatra,
Barbat, fecior,sau draga fata
Sa pot iubi, sa pot vedea
Tot ce-i facut de mana ta.
Caci doamne,desi-i de mirare,
Am inima, dar sufar tare
Cand altii care-s fiinte vii,
N-au inima deloc doar stii.
Ma calca unii in picioare,
Dar greutatea lor ma doare
Si plang,si strig mereu mai tare,
Dar ei n-aud si-apasa tare.
Dar resemnand la gandul meu,
Te plang pe tine om prea rau,
Si ma impac cu a mea soarta,
Desi sunt stanca, nu-s de piatra...

Raluca Băceanu

Cum a inceput ...

Din nimic mi-a venit ideea de a-mi face un blog....eu si I.M.I, postandu-ne asa-zisele creatii....creatii facute in momente deloc propice: la un suc,la un film, dupa momente de suferinta poate.
In cazul poeziilor , acestea reflecta stari adanci, sunt o metafora e ceea ce simt eu.
Totusi ,ideea este izvorata dintr-un gand... dupa ceva ce mi-a atras atentia, un blog care , personal mi-a parut excelent. Acum ,imi incerc si eu norocul, si sper sa postez creatii regulat, sa nu lenevesc.
Sper , ca macar cuiva sa ii placa aceste poezii sau compuneri, dat fiindca, desi am trimis la o multime de reviste, din dorinta de a fi publicata, doar o singura poezie a ajuns a fi tiparita, insa doar in revista scolii. Nefiind o reusita, si spulberandu-mi visele, am hotarat , in final ca internetul este singura mea alegere,devenind o ,,cyber'' poeta .
Cam atat am a va spune.....si astept criticile voastre!....pana atunci..astept nemurirea sufletului ;)) .

Raluca Băceanu
A apărut o eroare în acest obiect gadget

Moon Phase