Postări

Se afișează postări din ianuarie, 2014

Discuţii despre doctorat - în anul doi de licenţă -

Imagine
thebizcoachblog.com Azi am susţinut examenul pe semestrul I la Pedagogie. O parte scris, o parte oral. Cu Sorin Cristea, unul dintre cei mai bine pregătiţi pedagogi şi autopedagogi de la ora actuală. Aveam emoţii, ca de fiecare dată. Mai ales că noaptea trecută nu prea m-am înţeles bine cu Moş Ene. Cam de când a început anul, cu examene şi stres. Studentă, sesiune, cam la asta se limitează vocabularul meu când sunt întrebată ce fac, cum mă mai descurc.  Azi, 13 ianuarie, zi de noroc pentru mine, nu pentru că aş fi încununat examenul cu nota 10 - proful spunea că aş merita un 10 plus dacă s-ar putea, hihi - ci pentru că acest mare om a văzut ceva în mine, fapt ce m-a bucurat enorm şi mi-am dat seama că am încă un motiv pentru a continua pe acest drum. Fiind elevă a Colegiului Naţional "Spiru Haret", am aflat informaţii preţioase despre extraordinarul Haret. De ceva vreme cochetez cu ideea de a aduce ceva nou în educaţie, fie şi ca simplu profesor de şcoală gener

Schismă

Imagine
meandmyrandombrain.wordpress.com   S-a produs o Schismă între noi, Un centru gol desparte Vestul meu De Estul tău, Nimic din credinţa noastră dreaptă Nu se mai aplică aici şi devine rară. Primatul meu nu îl accepta pe-al tău, Cum nici supremaţia ta eu n-o doream, Precum Nicolae, iar tu un biet Photios, În lung război noi ne-am şi avântat. Când mai târziu, pe la 1054, A murit şi ce mai pâlpâia, Tu, înfumurat de titlu-ţi pompos de Ecumenic , Ai uitat misiunea ce-a rămas... *** Servus, servorum amor. Raluca Băceanu 5 ianuarie 2014

Pune totul la îndoială

Imagine
twepics.com Poate dacă am face asta mai des, ne-ar fi mai bine. Pe toate planurile. Riscul e că vei rămâne însă cu... nimic. Odată ce pui la îndoială sentimente, concepţii, principii, reacţii, gânduri, e posibil să realizezi că eşti o marionetă, iar că sforile sunt ideile pe care le avem, idei care nu ne aparţin de cele mai multe ori nouă, ci societăţii. Ne raportăm la normal ca la perfecţiune, când el nu este decât un produs al experienţelor pe care le-au avut alţii înaintea noastră. Noi, tu, eu, ei bine, alţii nu ne reprezintă mereu. Aşa că exerciţiul de mai sus, din titlu, ne poate ajuta să ne regăsim. În felul ăsta vezi ce te face fericit, de ce te face fericit, cum ar trebui să îţi atingi acest scop şi aşa mai departe. Vezi dacă singurătatea pe care o simţi, nervii, frustrările, au un temei. Eu aşa mi-am dat seama că postarea de pe 30 decembrie e puţin cam pusă sub semnul unor emoţii pe care le simt din cauză că mă raportez prea mult, involuntar, la tendinţa generală. Ni

NeÎncadrabila

Imagine
innovari.deviantart.com Asfalt negru Asfalt gri, Chiciură, noroi uscat, Fum şi un cer metal, Te aşteaptă în oraş . N-are rost şi sens ori timp Să mai vrei ceva în schimb, N-are rimă, n-are grai, Sunt pe "mute" setată, vai! De n-aş fi, aş scrijeli poveşti Despre vieţi îndepărtate Când tu însuţi îţi jurai, Să-mi dai  Multe sărutări ceva mai... calde?! Nu. Nu e vremea Să fugim Să plecăm în galaxii, Să ne îndopăm cu heliu Râsetele n-ar ieşi... Scrumul din pământ Plus apă Dă o naştere, zic, Prematură. Unor dubioase gânduri Ce-ţi încreţesc  Sufletul? Plăpândul. Vezi că parcă Îţi cam sare prin gură! Şi ceva parcă apasă, I-atmosfera? Gerul? Sau aşa e înăuntru Radiind un frig Crescând...? Nu mai trebuie pereţi Tavanul surpat e  Absent. S-a umplut de  Gheaţă. E apa ce-a-ngheţat din Acel tavan care nu a încetat să Mai plângă. Blaga, unde eşti, De ce-ai plecat? M-ai lăsat în sensuri