Postări

Debut "Calatorie prin mintea unei adolescente"

Imagine
Marele debut. Ziua a inceput destul de…urat. De cum am intrat in scoala am vazut pe toate posterele mele atasat “AMANAT”. Zic, ce dracu? Bineinteles ,Tudor Chirila nu a mai venit.Oare de ce stiam ca asa se va intampla?Pana la urma, am facut cum am vrut eu, ca nu degeaba sunt incapatanata. Am dezlipit de pe toate cele 9 postere cuvantul “AMANAT” si am anuntat elevii ca se va tine totusi activitatea la sala Noica. Nu mi-am pregatit un discurs, si asta mi-a fost reprosat de cineva.Recunosc ca nu mi-am facut un plan, pentru ca de obicei cand imi fac, nu iese deloc bine. Asa ca am lasat-o balta, chiar balta. A fost spontan, dar nu si perfect. Putea fi mai rau de atat. Dar ce sa faci, emotiile m-au doborat, la propriu, si nu, nu este un cliseu, chiar asa a fost. Poate unii se asteptau la mai mult de la “asa o fata minunata” ca mine. Dar am dat cat m-au lasat emotiile si deci am cam dat-o in bara... M-am balbait, imi era cald, zecile de priviri atintite asupra mea ma criticau sau apreciau...

Aceeasi poveste...in alt timp

A trecut un an, aproape.Nu l-am simtit, nu am fost constienta ca a trecut. De ce? Pentru ca de fapt totul este la fel ca in prima zi, prima zi de atunci, acea zi din octombrie care parea atat de banala. Acum nimic nu s-a schimbat.Ochii care nu se vad se uita.Dar nu pot ramane indiferenta la acele semnale dubios de evidente. A trecut atata timp, iar eu, tot lasa am ramas. Sau doar prudenta? Mai merita sa astept?Sau sa nu mai fac asta.Pana la urma, va mai trece inca un an, si inca unul si tot asa. Devine apasator, chiar si pentru mine. Simt ca sunt prinsa intr-o bucla a timpului ciudata.Tocmai cand nu sunt atenta sunt impinsa spre o alta dimensiune . De ce? De fiecare data parca, se intampla ceva, se schimba si iar revine mai puternic pe masura ce ma intorc si plec si stagnez in acea bucla. Sau poate eu ma invart intr-o sfera ciudata , si ma intorc de unde am plecat? Vreau sa ies din ea, dar daca ies si descopar ca nu e nimic dincolo de ea? Ce voi face? Ma voi putea intoarce sa te intreb

Leapsa

Daca ti s-ar spune ca numai o data in viata mai ai dreptul sa faci ce iti place, ce ai face? As citi si as iubi. Daca ti s-ar spune ca numai o data in viata mai ai dreptul sa iubesti, pe cine ai iubi? Tot pe el. Daca ti s-ar spune ca numai o data in viata mai ai dreptul sa vorbesti, ce ai spune? Carpe Diem! Daca ti s-ar spune ca numai o data in viata mai ai dreptul sa tipi, de ce ai tipa? De fericire, da. Daca ti s-ar spune ca numai o data în viata mai ai dreptul sa razi, de ce ai rade? As rade cu prietenii mei o zi intreaga in Orasel... Daca ti s-ar spune ca numai o data in viata mai ai dreptul sa plangi, de ce ai plange? De dragul de a plange ptr ultima oara:)). Daca ti s-ar spune ca numai o data in viata mai ai dreptul sa bei, ce ai bea? Probabil suc de visine. Daca ti s-ar spune ca numai o data in viata mai ai dreptul sa alergi, spre ce directie ai alerga? Spre Dreapta, spre El. Daca ti s-ar spune ca numai o data in viata mai ai dreptul sa desenezi, ce ai desena? Baiatul perfect. D

Ciudat...

Ciudat.Ciudat cum deja s-a scurs vacanta.Ciudat ca nici nu am simtit luna august si jumatatea asta de septembrie.Si mai ciudat e ca sunt cam stresata, secata.Ciudat e ca atunci cand sunt suparata simt nevoia sa fac ceva, sa scriu. Ciudat e ca imi e frica de cum o sa mearga vanzarile pentru cartea mea "Calatorie prin mintea unei adolescente". Ciudat e ca stiu ca imi voi pierde prieteni din cauza asta dar voi castiga altii. Ciudat e ca ma simt si plina de forta. Ciudat e ca vreau sa ma apuc de canto, si mai ciudat e ca da, vreau sa cant si la chitara si ca bass-ul il las pentru Alex. Ciudat. Foarte ciudat este ca realizez din ce in ce mai mult ca pot practica orice domeniu ...legat de arta. Ciudat e ca imi place sa pictez, ciudat e ca imi place -mai nou- sa cant chiar din voce, ciudat e ca imi astern pe hartie ideile pentru viitoarele mele carti, ciudat e ca VREAU SA FAC PREA MULTE LUCRURI! Ciudat e ca imi dau seama ca un artist desavarsit practica orice arta. Ciudat e ca asta

CRITICILE NEFAVORABILE SUNT BUNE

"Pentru a fi memorabile, lucrarile dumneavoastra trebuie sa fie unice. Nimeni nu a mai creat asemenea lucrari vreodata si nimeni nu va mai putea sa le copieze. Daca lucrarile dumneavoastra sunt extraordinare, oamenii vor incerca sa le copieze, dar nu vor reusi niciodata. Fiti dumneavoastra insiva si fiti buni in ceea ce faceti, sau fiti la fel ca restul lumii si veti fi uitat. Din cauza ca lucrarile bune sunt unice, vor fi asa cum nimeni nu a mai vazut vreodata. Si din cauza ca nu sunt familiare, aproape toata lumea le va uri. De aceea aveti nevoie sa fiti sinceri cu dumneavoastra insiva si va trebui sa ignorati criticii. Criticile nefavorabile sunt bune. Daca nu primiti critici nefavorabile inseamna ca ati creat lucruri deja depasite. Dar daca dumneavoastra va place sa creati astfel de lucruri, nu e nici o problema. Faceti ce doriti, insa fiti cel mai bun in ceea ce faceti. Prin definitie, lucrarile inovatoare trebuie sa fie diferite de tot ceea ce a fost realizat pana atunci. To

Anunt!!!

Va invit sa asistati la debutul meu literar :>, pt asta trebuie sa ma contactati si sa veniti pregatiti cu 25 RON :-SS. astept incurajarile voastre pana pe 8 septembrie 2009 ^:)^.va rog nu-mi taiati aripile :-S si astept si oferte mai generoase ;). mentionez ca veti primi tot o singura carte :)) :P. veniti cu bani ficsi ca nu am sa dau rest :))dar pot sa va ofer un autograf >:). am vandut deja 50 de exemplare si mai pot sa vand numai 250 :-“. In luna noiembrie ma gasiti si pe Google cu biografie completa:)).nu uitati, va astept , debutul e unul singur, dupa aceea devin scriitor consacrat si cartea o sa coste mai mult...paziti-ma cand sunt online si dati-mi raspunsul favorabil, desigur ;)). Raluca Băceanu

Ha!

Am terminat cartea de scris aseara .Mai trebuie doar sa o public. Cam asta. Sunt implinita acum si ma bucur ca am terminat-o in mai putin de doua saptamani, chiar o saptamana si inca putin. Sper sa va placa. Nu va mai spun nimic pana data viitoare. Nici macar titlul. E posibil sa il mai schimb...Pa! :)) Raluca Băceanu

Noaptea imi pune ordine in idei….care idei? :))

Imagine
Nu obisnuiesc sa scriu de doua ori in aceeasi zi, dar astazi o voi face. Aseara am incercat sa ma culc devreme. Cand fac asta de obicei adorm in vreo 2 ore. Destul timp ca sa imi pun ordine in minte. Ce nu ma lasa sa dorm? Nu grijile :)), eu nu am asa ceva , inca , ci gandul la ce pot sa mai scriu pe blog. Aveam atatea imagini si idei in minte incat puteam sa jur ca visez, doar ca nu visam. Pe de-o parte gandul la postul precedent, pe de-o parte…. Ioa cand citesti urmatoarele randuri asigura-te ca scaunul pe care stai este fix :)). VREAU SA SCRIU O CARTE! Stiu ca suna ca si cum as fi tipat, dar da, chiar vreau sa fac asta. Sunt satula parca sa scriu cu lingurita din ideile mele aici, intr-un spatiu unde toata lumea si nimeni pot vedea ce scriu. Fiecare cuvant imi este criticat aici, si stiu ca doar o persoana, pardon doua – te uitasem Amy- apreciaza in loc sa subestimeze gandirea mea. Pe cand, daca scriu o carte, nu poti lua fiecare cuvant la rost, exista metafore, si nu totul se refer

Inima de Gheata

Imagine
Simt lipsa unor discutii, asta acum realizez. Poate ca a trecut prea mult timp de atunci. De cand? De cand vorbeam atat de multe lucruri, despre noi ,oamenii, despre viata chiar si religie. Vorbisem despre tot. Nu stiu cand am incetat sa mai dezbatem subiecte atat de interesante, filosofice. Oare ce s-a intamplat? Dezamagirea a fost si ea un moment atunci, dar s-a terminat totul mai repede decat a inceput si aproape ca nu mai exista. Inima s-a prefacut in gheata si a fost uitat acolo o parte din acel ceva. Dar nu era de ajuns ca deja ea nu mai exista , a trebuit sa se intample din nou. Si inima a fost strapunsa de un ciocan pentru a face loc in ea unui alt ceva. Dar de la atatea lovituri, gheata s-a spart in mii de bucatele cristaline...ce s-au topit atat de repede incat au alcatuit un rau de lacrimi albastre. Lacrimile nu erau ale mele...poate nici inima nu era a mea. Ea se pierduse inca de cand se prefacuse in gheata aceea. Acum ma gandesc, oare ce va lua locul acelei inimi de gheata

Geniul si prietenia nu fac casa buna

Era o fraza care suna cam asa : “Geniile sunt acele persoane mai retrase.” sau “Sa stii ca adevaratele genii sunt oamenii care prefera sa se interiorizeze.” Pana de curand nu m-am gandit sa talmacesc cele spuse anterior. De ce? Nu sunt sigura. Dar cu siguranta cred ,ca acum am inteles sensul adevarat acelor fraze. Multi ar spune ca acest gen de persoane sunt de fapt asa-zisii “tocilari” care nu sunt capabili sa intalneasca prietenia decat a acelora carora le seamana, adica alti “tocilari” . Nu, nu discut de acesti oameni, ci despre adevaratele genii. Nu oamenii care au fost nevoiti sa se interiorizeze, ci aceia care chiar au vrut asta. Acum ne intrebam cine ar vrea sa se interiorizeze din proprie initiativa? Cine ar fi nebun sa faca asta? Sa evite compania unor persoane? Sa evite prietenia? Uite un raspuns genial :geniile :)). Geniile si-au dat seama , probabil, ca prietenia este un lucru la fel de efemer ca si o floare, da, o floare. Desigur mai exista si prietenii din acelea de o via